Radio Poema

luni, 18 iulie 2016

Nichita Stănescu - Cântec singur




Mă-ntorc, la tine mă întorc
Doiniri să se-nfiripe!
Se frânge timpul între crengi
În ore și în clipe…

Hei… mâine-am să-ți aduc în ochi
De-mi vei ieși-nainte,
Un cântec vechi, un joc de doi
Din sânge și cuvinte.

Cântări de ocnă și de dor
Mă dor și mă adună
Azi codrul tot, tâlharii goi
S-au murdărit cu lună.

Mă-ntorc, la tine mă întorc
Prin noapte și prin gânduri
Rămân nescriși, în urma mea
Copacii, rânduri, rânduri

Şi calc așa, fără să vreau,
Cu tălpile murdare,
Pe umbra frunzelor de tei
Uitată în cărare...


luni, 4 iulie 2016

Nichita Stănescu - Nod 15




Cerc să mă întind
și Daimonul urlă că mă culc pe el,
întind brațul și Daimonul meu urlă
că îl pălmuiesc.
Alerg, - și Daimonul meu urlă
că pe el alerg.
Stau, - și Daimonul meu urlă
că pe el stau.
Ei bine, mi-am zis,
dacă nu ești pretutindeni,
arată-mi-te!

El mi s-a arătat.
Urla.

volumul Noduri și semne ( 1982 )